Cine sunt poluatorii?
Ce respirăm?
Cum ne afectează
Cum ne afectează
Ce putem face
Ştiai că…
Testimoniale

Cine sunt poluatorii?

“Suntem încă departe de obiectivul nostru de a atinge niveluri de calitate a aerului care să nu producă efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului“ - Janez Potočnik, comisarul european pentru mediu

industrie industrie (1) industrie (2) industrie (3) industrie (4) industrie (5) industrie (6) industrie (7) industrie (8) industrie (9) industrie (10) Fukushima Anniversary Action in Cape Town industrie (12) industrie (13)

Industria

În 2009, fiecare cetăţean european a plătit din buzunarul propriu între 200 şi 300 de euro pentru aerul poluat din industrie. Factura totală a fost de 169 de miliarde de euro.

Cea mai mare pondere, 63 de miliarde de euro, a fost atribuită emisiilor de dioxid de carbon. Dioxidul de sulf, amoniacul, pulberile în suspensie şi oxizii de nitrogen provoacă anual pagube între 38 şi 105 miliarde de euro.

Într-un clasament realizat de Agenția Europeană de Mediu (EEA), care analizează impactul de mediu al industriilor naționale, România ocupa locul 6, fiind devansată doar de ţări puternic industrializate, precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia. În același clasament, raportând impactul industriilor la beneficii şi eficienţă, România trece pe locul 2, după Bulgaria. Altfel spus, industria românească poluează mult, dar ineficient.

Industria este responsabilă, în special, pentru emisiile de CO2 şi pentru poluarea cu metale grele. Acestea sunt produse în urma tipurilor variate de combustie sau a proceselor tehnologice industriale. Metalele grele poluează aerul, solul şi apa, sunt rezistente în timp, se sedimentează şi pot fi acumulate în hrană.

În ciuda faptului că, în perioada 2002-2011, poluarea cu metale grele a scăzut în Europa, cu 3% până la 40%, o mare parte a ecosistemului este încă în pericol de a fi contaminată. Ultima estimare a UE arată că 54% din ecosistemele sensibile sunt expuse unor depăşiri de concentraţii de mercur, iar 12%, celor cu plumb.  

În categoria metalelor grele intră: arsenicul (As), cadmiul (Cd), mercurul (Hg), nichelul (Ni) şi plumbul (Pb). La nivel european, există foarte puţine staţii care monitorizează concentraţiile de metale grele.

deseuri Depozitarea deşeurilor Citeste mai departe
Depozitarea deşeurilor

Depozitarea în gropile de gunoi şi incinerarea sunt cele mai întâlnite forme de management al deşeurilor.  În condiţiile nerespectării condiţiilor legale, depozitarea deşeurilor poate produce cantităţi importante de metan, CO2 şi vapori, şi gaze organice. Incinerarea poate duce la apariţia unor produse chimice otrăvitoare, precum acidul clorhidric, dioxine, furani şi metale grele. Acidul clorhidic contribuie la apariţia locală a ploilor acide.

492 de kg/cap de locuitor este producţia de deşeuri înregistrată în UE. 37% din deşeurile municipale ajung în gropile de gunoi. Valoarea anuală a deşeurilor trimise în gropile de gunoi este de 5,2 de miliarde de euro.

Surse de poluare a aerului in Europa Surse de poluare a aerului in Europa
Surse de poluare a aerului in Europa

Imaginea1

Agricultură constructii Citeste mai departe
Agricultură

Agricultura este una dintre principalele surse de poluare a apei. În mod paradoxal, aceeaşi activitate care hrăneşte oamenii de mii de ani s-a transformat într-unul din cei mai mari inamici ai sănătăţii umane şi ai mediului, ca urmare a unor practici intensive şi a ignorării efectelor sale negative.

Agricultura intensivă are impact asupra solului, a apei şi a atmosferei. Principala sursă de poluare o reprezintă folosirea fertilizatorilor, a azotului reactiv. Cetăţenii europeni plătesc între 150 şi 740 de euro anual pentru poluarea din agricultură. Costul total al poluării, la nivelul UE,  variază între 70 şi 320 de miliarde de euro.  

Pierderile de azot înregistrate de agricultura europeană se ridică la 6,5-8 milioane de tone anual. Această cantitate reprezintă 80% din totalul poluării de azot reactiv la nivel european. Pierderile sunt realizate sub formă de amoniac în aer, nitraţi în sol şi apă şi protoxid de azot (gaz cu efect de seră). 

Lanţurile de producţie animalieră sunt responsabile pentru 79%-88% din emisiile poluante din agricultură. Producţia de carne de vită este de 25 de ori mai poluantă decât cea de cereale. Producţiile de carne de porc, cea de pasăre, de ouă şi cea de lactate sunt de 3,5 până la 8 ori mai poluante decât producţia de cereale. 

Aportul de proteine pe cap de locuitor, în UE, este cu 70% mai mare decât ar fi necesar conform recomandărilor OMS. Aportul de grăsimi saturate este cu 42% mai mare decât cel recomandat, iar 80% provin din produse de origine animală. 

Reducerea cu 50% a producţiei şi a consumului de carne ar duce la reducerea cu 40% a emisiilor cu azot din agricultura europeană: 29%-43% ammoniac, 24%-30% protoxizi de azot, emisii de azot cu 28%-36%. În plus, reducerea importurilor de soia, necesare producţiei animale, ar scădea cu 75%.

În păduri, depunerile de azot atmosferic au provocat pierderi, de cel puţin 10%, ale diversităţii plantelor în mai mult de două treimi din Europa. 

transport Transport Citeste mai departe
Transport

Transportul urban produce 70% din poluanţi şi 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor generate de transportul rutier în UE. Costul poluării din traficul rutier este de aproximativ 100 de miliarde de euro anual. Jumătate din acesta, aproximativ 46 miliarde de euro, este produs de transportul de marfă.

Emisiile de CO2, produse de transportul rutier au crescut cu 17,2%, în perioada 1990-2012, şi reprezintă a cincea parte din totalul emisiilor de CO2 din UE. 11,8 milioane de autovehicule noi, destinate transportului individual, au fost înregistrate, în 2013, la nivelul Uniunii Europene. Doar 56.000 dintre aceastea au fost maşini electrice (25.000) şi hibrid (31.000). 

Dacă în 2000, emisiile de CO2 produse de un autoturisme erau (în medie) de 172g CO2/km, în 2013 acestea au scăzut la 127gCO2/km. Autoturismele care folosesc combustibili alternativi (bio, GPL) şi cele hibride sau cele electrice deţin 2,4% din piaţa auto europeană. Criza economică a determinat achiziţionarea unor maşini de mai mici dimensiuni, cu motoare cu o capacitate mai mică. 

În România au fost înmatriculate 57.000 de autoturisme în 2013, în scădere cu 14% faţă de 2012. Media emisiilor maşinilor nou-înmatriculate în România este de 132,2g CO2/km, cu 2,2 grame peste ţinta UE. 

Costul transportului rutier de marfă, realizat în special cu camioane echipate cu motoare diesel, este cel mai scump pe kilometru. În România, costul poluării ajunge, conform studiilor europene, la 8 eurocenţi/km. Acest cost ne situează pe locul 4 în UE. Costurile mari sunt influenţate de densitatea mare a populaţiei şi geografia ţării (zone muntoase). 

Bucureştiul ocupă locul 2 în Europa şi este unul dintre oraşele care înregistrează cele mai mari costuri de sănătate de pe urma transportului de mare tonaj. Costurile variază între 7 şi 12 eurocenţi/km. 

Ce respirăm?

75% din populaţia Uniunii Europene (UE) se afă în oraşe. Până în 2020, acest procentaj va creşte cu încă 5%. La nivel global, este estimat ca, până în 2050, populaţia urbană să atingă 9 miliarde.

PM Citeste mai departe
PM

PM reprezintă factorul poluant cel mai important la nivel european.

Particulele în suspensie reprezintă factorul poluant cu cel mai mare risc pentru sănătatea oamenilor. Ultimul studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) clasifică poluarea aerului şi în special PM ca fiind cancerigene. Datele OMS arată că, la nivel global, în 2010 peste 223.000 de persoane au murit de cancer pulmonar, ca urmare a poluării aerului. PM au dimensiuni cuprinse între 0,1 până la 10 microni. Cele mai mici pot trece direct în sânge, exact ca moleculele de oxigen. O particulă de 0,1 microni poate ajunge direct în creier, dacă este inspirată pe nas.

Prin comparaţie, firul de păr uman are o grosime de 50 până la 70 de microni. 

Imaginea2

Estimările europene arată că între   22%-44% din europenii care locuiesc în oraşe sunt expuşi unor concentraţii de PM, peste limitele zilnice, stabilite de legislaţia UE.

Conform standardelor de calitate a aerului, stabilite de OMS, acest procent este însă mult mai mare, el variind între 85% şi 96% . Particulele în suspensie sunt produse de industrie, construcții, trafic şi încălzirea locuinţelor. 

Majoritatea cantității de PM10 pe șantiere de construcții vine de la evacuările motor disel de vehicule și echipamente grele. Este alcătuit din funingine, sulfați și silicați care se combină ușor cu alte toxine din atmosferă, crescând riscurile de îmbolnăvire.

CO (2) Monoxid de carbon
Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este produs de arderile incomplete de combustibili sau biocombustibili. Expunerea la monoxid de carbon reduce capacitatea sângelului de a transporta oxigen. Transformarea CO în CO2 durează aproximativ 3 luni. În această perioadă, CO contribuie la formarea O3

În perioada 2002-2011, a fost înregistrată o scădere cu 35% a concentraţiilor maxime înregistrate în UE. Atât monoxidul de carbon, cât şi dioxidul de carbon contribuie la creşterea efectului de seră şi la creşterea temperaturii globale, însă COeste mai puţin toxic decât CO.

CO (1) Monoxidul şi dioxidul de azot
Monoxidul şi dioxidul de azot

Monoxidul şi dioxidul de azot (NOx) sunt, în prezent, factorii poluanţi predominanţi în procesul de acidificare şi schimbare a echilibrelor ecosistemelor. Este produs de arderile motoarelor cu combustie, industrie sau de încălzirea apartamentelor. Oxizii de azot contribuie la formarea particulelor în suspensie şi O3.

În mai multe oraşe europene, în zonele urbane cu trafic auto mare se înregistrează concentraţii ridicate de oxizi de azot. Acest lucru poate fi pus pe seama creşterii numărului de maşini care folosesc motoare diesel. 

5% din populaţia urbană a UE trăieşte în zone în care limitele anuale europene, dar şi cele stabilite de OMS sunt depăşite.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, de deteriorarea calităţii apei, de efectul de seră sau de reducerea vizibilităţii în zonele urbane.

234232 Ozonul de joasă altitudine (O3) reprezintă, alături de PM, unul dintre cei mai problematici poluanţi la nivel european
Ozonul de joasă altitudine (O3) reprezintă, alături de PM, unul dintre cei mai problematici poluanţi la nivel european

În cazul poluării cu O3, 14% până la 65% din europeni sunt expuşi acestui poluant peste valorile considerate sigure de legislaţia UE. Conform standardelor mult mai drastice, impuse de OMS, procentul estimat al europenilor expuşi la O3 este de  97%-98%. Nu doar oamenii sunt afectaţi de acest poluant. Între 21% şi 69% din culturile din UE au fost afectate de poluarea cu O3

Ozonul de joasă altitudine apare în urma unei reacţii fotochimice (produse de razele de soare) suferite de gaze, precum oxizii de azot (NOx), în combinaţie cu compuşi organici volatili. Aceşti compuşi sunt produşi în special de transportul rutier, dar şi de industrie. Concentraţiile mari de ozon cresc semnificativ în zonele în care condiţiile meteo rămân neschimbate perioade lungi de timp (soare şi temperaturi ridicate)

În 2013, la nivel european, perioada cu cele mai multe depăşiri ale concentraţiilor de ozon şi declanşarea pragurilor de informare şi alertă a fost cuprinsă între 7 iulie şi 6 august. Anul trecut, în România, au fost înregistrate depăşiri ale pragului de 120 mcg/m3 în 104 zile. În 4 staţii de monitorizare, aceste depăşiri au fost înregistrate în mai multe de 25 de zile. 

Dioxidul de sulf (SO2) Citeste mai departe
Dioxidul de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este emis în momentul arderii unui combusitibil care conţine sulf. Dioxidul de sulf contribuie la acidificarea mediului, proces cu impact semnificativ asupra râurilor şi a lacurilor, a ecosistemelor terestre şi a biodiversităţii. Dioxidul de sulf este o sursă importantă de producere a particulelor în suspensie.

În perioada 2002-2011, ţările membre UE şi-au redus cu 50% emisiile de dioxid de sulf. Conform măsurătorilor urbane şi standardelor UE, în 2011 populaţia europeană nu a fost expusă poluării cu SO2

Conform standardelor OMS,  46% până la 54% din populaţia europeană este încă expusă poluării cu SO2.

Benzeni şi benzopireni Citeste mai departe
Benzeni şi benzopireni

Benzenele sunt produse de arderea incompletă a combustibililor folosiţi de autoturisme. Inhalarea este modalitatea cea mai comună de expunere a populaţiei. Benzenele sunt considerate cancerigene.

Expuşi benzopirenelor (BaP – hidrocarburi poliaromatice) sunt între 22%-31% din europeni, conform standardelor europene, şi între 76%-94%, conform standardelor OMS. Sursele de poluare cu BaP sunt motoarele diesel, fumul produs din arderea lemnului folosit în încălzirea locuinţelor, fumul de ţigară sau fumul grătarelor.

Emisiile de BaP au crescut cu 11% în perioada 2002-2011.

Cum ne afectează

Oraşele emit 69% din cantitatea de CO2, înregistrată în Europa. Doar o parte din poluare este produsă în oraşe. Poluanţii atmosferici pot străbate mii de kilometri prin atmosferă.

NO2 (5) NOx
NOx

Asupra sănătăţii oamenilor

NO2 poate afecta ficatul, plămânii, splina şi sângele. Poate agrava boli de plămâni şi
creşte riscul de infecţii respiratorii. 

Asupra mediului

Contribuie la acidificarea şi eutrofizarea solului şi a apelor şi duce la schimbarea diversităţii speciilor.

Este un precursor al O3 şi PM. Contribuie la distrugerea clădirilor. 

234232 O3
O3

Asupra sănătăţii oamenilor

Duce la scăderea capacităţii plămânilor, agravează astmul şi alte boli de plămâni.

Poate duce la decese premature. 

Asupra mediului

Distruge vegetaţia, împiedică dezvoltarea şi reproducerea acesteia, alterează structura
ecosistemului, reduce biodiveristatea şi scade capacitatea plantelor de a prelua CO
2.

PM Citeste mai departe
PM

Asupra sănătăţii oamenilor

Expunerea pe termen lung la aceste particule fine poate declanşa sau agrava probleme
cardiovasculare şi boli de plămâni, boli de inimă, poate să afecteze sistemul nervos şi
cel reproductiv, poate declanşa cancer şi morţi premature.

Asupra mediului

Afectează animalele în acelaşi mod. Duce la distrugerea vegetaţiei şi a ecosistemelor.

Duce la distrugerea clădirilor şi reduce vizibilitatea atmosferică.

SO2 (1) SO2
SO2

Asupra sănătăţii oamenilor

Agravează astmul, reduce funcţionarea plămânilor şi inflamează căile respiratorii.

Provoacă dureri de cap, stări de disconfort general şi anxietate. 

Asupra mediului

Distruge vegetaţia, împiedică dezvoltarea şi reproducerea acesteia, alterează structura
ecosistemului, reduce biodiversitatea şi scade capacitatea plantelor de a prelua CO
2.

CO Citeste mai departe
CO

Asupra sănătăţii oamenilor

Poate provoca boli de inimă şi dăunează sistemului nervos.

Poate provoca dureri de cap, ameţeli şi stări de oboseală. 

Asupra mediului

Afectează, în acelaşi fel, şi animalele. Acţionează ca un precursor al O3.

C6H6 Citeste mai departe
C6H6

Asupra sănătăţii oamenilor

Substanţa cancerigenă pentru oameni poate produce leucemie şi probleme la naştere.

Poate afecta sistemul nervos central, producţia de celule roşii şi poate produce daune sistemului imunitar.

Benzopirenele sunt cancerigene, pot provoca iritaţii ale ochilor, nasului, gâtului şi ale bronhiilor.

Asupra mediului

Are un impact acut asupra vieţii acvatice. Se bioacumulează în special în nevertebrate,
dereglează sistemul reproductiv şi duce la schimbări de aspect şi comportament.

Afectează agicultura şi duce la distrugerea plantelor.

Are impact şi asupra păsărilor.

Cum ne afectează

În monitorizarea calităţii aerului, poluanţii sunt evaluaţi în mod separat. În realitate, poluarea aerului constituie un mix complex de poluanţi care interacţionează între ei şi cu atmosfera.

Principalele efecte

  • deteriorarea sănătății umane, cauzată de expunerea la poluanți atmosferici sau de poluanții transportaţi prin aer și depozitaţi în alimente;
  • acidificarea ecosistemelor (atât terestre, cât și acvatice) şi pierderea de floră și faună;
  • eutrofizare în ecosistemele terestre și în apă, schimbarea şi/sau pierderea biodiversităţii;
  • daune şi pierderi în agricultură, silvicultură sau alte culturi, ca urmare a expunerii la ozonul de joasă altitudine;
  • impactul negativ asupra ecosistemului, ca urmare a poluării cu metale grele sau metaloizi toxici;
  • schimbări climatice;
  • reducerea vizibilităţii atmosferice;
  • coroziunea materialelor şi a clădirilor, ca efect la expunerea unor poluanţi acizi (O3).

Aerul pe care il respiri

Afla ce te poate ucide

Cancerul pulmonar in Romania

Poluarea aerului ne afecteaza zi de zi

Ce putem face

Oraşele au un impact de mediu care depăşeşte cu mult suprafaţa proprie a acestora. Londra are nevoie de o suprafaţă de 300 de ori mai mare decât aria sa pentru a-şi elimina deşeurile şi emisiile poluante.

Consum

Ţine minte! Fiecare produs ajuns pe masă sau în casele noastre
a avut deja un impact asupra mediului. Alege alimente şi
bunuri de larg consum produse local. Mai puţin transport,
mai puţină poluare!

Alege alimente de sezon! Consumă mai
puţină carne. Producţia de carne
este de până la  25 de ori
mai poluantă decât cea
de cereale şi legume.

Nu risipi, nu arunca
mâncarea! 

Aminteşte-ţi să stingi lumina, să opreşti aragazul, căldura şi apa caldă. Plăteşti mai puţin, dar, în primul rând, protejezi mediul.
Nu cumpăra lucruri de care nu ai nevoie!

Transportul

  1. Alege transportul în comun!
  2. Folosind trenul sau autobuzul, în defavoarea maşinii, poţi genera de 30 de ori mai puţine emisii de CO2.
  3. Alege o maşină electrică, hibrid sau o maşină cu un motor mic şi puţin poluant!
  4. Spune nu transportului de mare tonaj în interiorul oraşelor!
  5. Dacă vrei să-ţi cumperi un autoturism, alege unul electric, hibrid sau o maşină cu un motor mic şi nepoluant!
  6. Alege bicicleta!

Deşeuri

Nu arunca! Reciclează şi refoloseşte! Mai multe
deşeuri aruncate înseamnă mai mult
transport şi mai multă poluare.

Ai grijă ce arunci! Ce arunci acum
se poate întoarce la tine prin aer,
apă sau hrana. 

Cumpăra cât ai nevoie!
Alege produsele cu
ambalaje puţine!

Ştiai că…

Oraşele au un impact de mediu care depăşeşte cu mult suprafaţa proprie a acestora. Londra are nevoie de o suprafaţă de 300 de ori mai mare decât aria sa pentru a-şi elimina deşeurile şi emisiile poluante.

  • În 2012, poluarea aerului a cauzat 7 milioane de decese.
  • Poluarea aerului ucide mai mulţi oameni decat SIDA şi malaria la un loc.
  • Respirarea unui aer poluat îţi scurtează viaţa cu 1-2 ani?
  • Un om respiră aproximativ 7,5 litri de aer în fiecare minut, adică aproximativ 12.870 litri pe zi.
  • Poluanţii eliberaţi în aer sunt mult mai nocivi decât cei din sol sau din apă.
  • Nivelul ridicat al aerului poluat din Beijing a făcut posibilă apariţia unei noi boli, tusea Beijing.
  • Poluarea aerului nu este o problemă nouă. Marele smog din 1952 a ucis în Londra peste 8.000 de oameni.
  • Maşinile electrice poluează aerul prin ridicarea prafului, dar nu produc noxe.
  • Poluarea aerului cauzată de smog afectează până şi delfinii. Aceştia se îmbolnăvesc de Boala plămânilor negri.
  • Cele mai bune metode pentru a reduce impactul pe care îl avem asupra aerului este mersul pe jos şi folosirea bicicletei.
  • 300.000 de chinezi mor anual de probleme cardiace sau de cancer de plămâni, cauzate de poluarea aerului. Din acest motiv, multe persoane au început să poarte măşti de protecţie.
  • Poluarea din mediile închise, cum ar fi locuinţele, este de 2 până la 5 ori mai gravă decât poluarea aerului de afară.
  • Persoanele care locuiesc în zone cu trafic ridicat se confruntă cu un risc mai mare de cancer, probleme cardiace, astm, bronşite, deoarece aceste zone sunt mult mai poluate.
  • O cutie din aluminiu, umplută cu aer curat, costă 60 de eurocenți și este vândută, pe străzile Beijingului sufocat de poluare.
  • Prin reciclarea sticlei, a hârtiei, a bateriilor, a uleiului de motor şi a cutiilor de aluminiu, aceste materiale pot fi refolosite şi veţi reduce volumul de deşeuri incinerate cu până la 70%.

 

Testimoniale

Atilla Korodi“Este un semnal foarte important faptul că asociațiile neguvernamentale se implică activ în această activitate și felicit, pe această cale, Asociația Green Revolution. Una dintre cele mai dificile sarcini pe care noi le avem ca stat este să educăm populația cu privire la importanța unui aer curat. Oamenii trebuie să conștientizeze că fiecare acțiune a lor, indiferent cât de nesemnificativă ar părea, are impact asupra calității aerului. Fie că mergem zilnic cu mașina la serviciu, fie că ne încălzim locuința sau o renovăm, toate acestea afectează aerul pe care îl respirăm. Dacă protejarea acestuia va deveni un obiectiv pentru fiecare dintre noi, putem spune cu certitudine că nivelul calității aerului va crește”, a declarat Attila Korodi, Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice

Anne“Lansare acestui proiect este un eveniment care se adresează tuturor celor care trăim în această urbe, iar iniţiatorii, Asociaţia Green Revolution şi Fundaţia Carl von Linde, au dovedit entuziasm şi determinare. Îi felicit şi consider că, prin ceea ce fac, sunt şi un fel de inspiraţie pentru ceea ce are de făcut pe viitor MMSC. Propun să ne gândim la viitor într-un mod pragmatic, la ce putem face să trăim mai bine în acest oraş”, a spus Anne Jugănaru, Secretar de Stat în cadrul Ministrerului Mediului și Schimbărilor Climatice

RalucaFiser2“Vorbim de două construcţii urbane, două domuri transparante, care încearcă să prezinte două lumii viitoare total antagonice. Într-un dom avem lumea relaxată: cu plante, biodiversitate, masaj, multe informaţii şi muzică de relaxare, pe cand în celalat dom veţi vedea lumea în care nu am avut grijă de noi, în care nu am realizat ca ecositemul nu ne este dat pur şi simplu şi că nu avem nicio responsabilitate legat de acesta. Nu ne permitem luxul să nu respirăm! Tot ceea trebuie să facem cu acest proiecte este să conştientizăm populaţia care sunt pericolele dacă nu avem grijă de calitatea aerului”,  a declarat Raluca Fișer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution.

anna-chitan  “Fundaţia noastră se concentrează mai ales pe domeniul sănătăţii. Prin intermediul proiectelor derulate, am aflat că aerul poluat este un factor principal pentru afecţiunile respiratorii şi, la propunerea Green Revolution, am înţeles ca acest proiect ar putea fi o masură de preventie. Sperăm ca oamenii, publicul larg, să înţeleagă ca micile noastre acţiuni pot săcontribuie la un aer mai curat şi că fiecare dintre noi poate aduce o schimbare”, a declarat Anna Chițan, preşedintele Fundaţiei Carl von Linde.

Înapoi Înainte
start